„Mersul pe jos face
piciorul frumos”, spune o vorbă din bătrâni. Dar mersul pe jos nu are doar
efecte estetice, ci şi efecte profunde asupra sănătăţii. Medicii ne sfătuiesc să
facem cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi. Cel mai ieftin mod de a atinge
această ţintă este să ne deplasăm pe jos cât mai mult posibil. De acasă la
serviciu şi înapoi, până la supermarket sau la piaţă, la grădiniţă după copil,
la cinema sau la bibliotecă. Putem mereu să optăm pentru mersul pe jos, iar
acesta va avea efecte asupra sănătăţii dacă alegem un ritm al deplasării rapid.
Mersul în ritm de plimbare, cu opriri pentru a ne uita în vitrine sau pentru a
face fotografii, nu va avea efectele scontate.
Putem, de asemenea, să
optăm pentru mersul cu rolele sau cu trotineta, care câştigă tot mai mult
simpatia românilor în ultimul timp. Ele ne asigură o deplasare mai rapidă, un
aer tineresc şi veselie.
O altă variantă este
mersul cu bicicleta. Din păcate, el nu este încurajat în România, unde, în cele
mai multe oraşe, pistele lipsesc sau sunt insuficiente. În lipsa lor, adesea,
bicicliştii aleg să se deplaseze pe trotuar, ceea ce este supărător deopotrivă
pentru ei şi pentru pietoni.
Deplasarea pe
carosabilul care nu este prevăzut cu piste, însă, este periculoasă şi pentru
biciclişti, şi pentru şoferi şi pasagerii autoturismelor. O statistică din 2014
arată că ponderea bicicliştilor în accidentele de pe şosele este de 9% în România,
în timp ce în Franţa este de 4%, în Grecia – 2%, iar în Danemarca – 17%.
Cifrele diferă şi în funcţie de numărul de persoane care practică mersul cu
bicicleta în aceste ţări. 57% dintre accidentele soldate cu decesul
biciclistului se petrec în oraşe, iar 79% dintre victime sunt bărbaţi, arată
aceeaşi statistică. Cele mai grave răni suferite sunt la cap şi la gât, dar ele
pot fi prevenite în proporţie de 63 – 88% prin purtarea unei căşti.
O statistică a Poliţiei
Române, realizată în primele 9 luni ale anului 2016, arată că 634 de accidente
au fost provocate de biciclişti, un procent de 10,18% din totalul de accidente
produse în intervalul respectiv.
Cu siguranţă, cunoaşterea
regulilor de circulaţie de către biciclişti şi mai multă atenţie atât din
partea lor, cât şi a şoferilor ar avea drept consecinţă scăderea numărului de
accidente. La urma urmei, ne dorim ca numărul bicicliştilor să crească, pentru
că acest lucru ar duce la reducerea poluării, la decongestionarea traficului şi
la creşterea gradului de sănătate al populaţiei. Un număr mare de biciclişti înseamnă
un grad înalt de civilizaţie. Dar până când vom avea piste suficiente în România,
nu ne rămâne decât să fim cu ochii în patru.
Și o întrebare pentru voi: când alegeți taxiul și când alegeți alte mijloace de transport?
